EMASCULÁȚIE, emasculații, s. f. (Rar) Castrare. ♦ Impotență. – Din fr. émasculation. (Sursa: DEX '98 )
EMASCULÁȚIE s.f. (Liv.) Emasculare; castrare. ♦ Impotență. [Gen. -iei. / < fr. émasculation]. (Sursa: DN )
EMASCULÁȚIE s. f. emasculare, castrare. ◊ impotență; slăbiciune. (< fr. émasculation) (Sursa: MDN )
EMASCULÁȚIE s. v. castrare, impotență, jugănire, jugănit, scopire, scopit, steri-lizare. (Sursa: Sinonime )
emasculáție s. f. (sil. -ți-e), art. emasculáția (sil. -ți-a), g.-d. art. emasculáției; pl. emasculáții, art. emasculáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
| emasculație substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | emasculație | emasculația |
| plural | emasculații | emasculațiile |
| genitiv-dativ | singular | emasculații | emasculației |
| plural | emasculații | emasculațiilor |
| vocativ | singular | emasculație, emasculațio |
| plural | emasculațiilor |
