Dex.Ro Mobile
ELÚVIU, eluvii, s. n. Produse ale alterării exogene a rocilor, acumulate pe loc și caracterizate prin lipsa stratificației și prin nesortarea materialului. – Din fr. éluvium. (Sursa: DEX '98 )

ELÚVIU s.n. Totalitatea rămășițelor din dezagregarea rocilor. [Pron. -viu. / < fr. éluvium]. (Sursa: DN )

ELÚVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor. (< fr. éluvium) (Sursa: MDN )

elúviu s. n. [-viu pron. -viu], art. elúviul; pl. elúvii, art. elúviile (sil. -vi-i-) (Sursa: Ortografic )

ELÚVIU ~i n. Masă minerală constând din rămășițe provenite din dezagregarea rocilor, caracterizată prin lipsa stratificației și prin nesortarea componenților. /<fr. éluvium (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
eluviu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eluviu eluviul
plural eluvii eluviile
genitiv-dativ singular eluviu eluviului
plural eluvii eluviilor
vocativ singular eluviule
plural eluviilor