ELEFÁNT,elefanți, s. m. Numele a două animale mamifere din ordinul proboscidienilor, cele mai mari animale terestre de azi, cu pielea groasă și aspră, cu nasul modificat într-o trompă mobilă și cu colți foarte lungi de fildeș (Elephas maximus și Loxodonta africana). – Din fr. éléphant, lat. elephantus. (Sursa: DEX '98 )
ELEFÁNTs.m. Mamifer din jungla Asiei și Africii, foarte mare, cu nasul modificat în formă de trompă și cu colți mari de fildeș. [Cf. fr. élephant, it. elefante, lat. elephantus, gr. elephas]. (Sursa: DN )
ELEFÁNTs. m. mamifer din Asia și Africa, foarte mare, cu nasul modificat în formă de trompă și cu colți mari, de fildeș. ♦ a avea memorie de ~ = a fi ranchiunos, a nu uita un rău făcut de cineva. (< fr. éléphant, lat. elephantus) (Sursa: MDN )
ELEFÁNT s. (ZOOL.; Elephas maximus și Loxodonta africana) (înv.) fil, fildeș. (Sursa: Sinonime )
elefánt (elefánți), s. m. – 1. Animal mamifer, cel mai mare dintre cele terestre de astăzi, cu pielea groasă, trompă și colți de fildeș. – 2. (Arg.) Bilet de o mie de lei. – 3. (Arg.) Persoană care plătește mereu. – Var. alifant. Mr. elefandu. Fr. éléphant. Var., mai ales cu sensurile 2 și 3; în mr., din ngr. ἐλέφαντας. (Sursa: DER )
elefánt s. m., pl. elefánți (Sursa: Ortografic )
ELEFÁNT ~țim. Mamifer de talie mare, cu nasul modificat într-o trompă lungă, mobilă, și cu colți lungi de fildeș. /<fr. éléphant, lat. elephantus (Sursa: NODEX )
PĂDUCHELE-ELEFÁNTULUI s. v. colțul-babei. (Sursa: Sinonime )
