EGUMENÍE s. f. Funcția de egumen; timpul cât cineva îndeplinește această funcție; stăreție. – Egumen + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
EGUMENÍEf. 1) Funcție de egumen. 2) Perioadă de timp în care un egumen își deține funcția; stărețenie. 3) Sediu al egumenului; stărețenie. /egumen + suf. ~ie (Sursa: NODEX )
EGUMENÍE s. (BIS.) stăreție. (În timpul ~ lui.) (Sursa: Sinonime )