Dex.Ro Mobile
EFERVESCÉNȚĂ, efervescențe, s. f. Degajare rapidă și zgomotoasă a unui gaz într-o masă lichidă, datorită unei reacții chimice sau fizice. ♦ Fig. Agitație, frământare, fierbere. – Din fr. effervescence. (Sursa: DEX '98 )

EFERVESCÉNȚĂ s.f. Degajare puternică, vie de gaze într-un lichid în timpul unei reacții chimice. ♦ (Fig.) Fierbere, agitație. [Cf. fr. effervescence]. (Sursa: DN )

EFERVESCÉNȚĂ s. f. 1. degajare activă, puternică de gaz în masa unui lichid, în cursul unei reacții chimice. 2. (fig.) agitație, frământare, fierbere. (< fr. effervescence) (Sursa: MDN )

efervescénță s. f., g.-d. art. efervescénței; pl. efervescénțe (Sursa: Ortografic )

EFERVESCÉNȚĂ ~e f. 1) Degajare rapidă și zgomotoasă a unui gaz într-un lichid în procesul reacțiilor chimice sau fizice. 2) fig. Stare de neliniște. ~a maselor. 3) fig. Emoție vie, dar trecătoare. [G.-D. efervescenței] /<fr. effervescence (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
efervescență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular efervescență efervescența
plural efervescențe efervescențele
genitiv-dativ singular efervescențe efervescenței
plural efervescențe efervescențelor
vocativ singular efervescență, efervescențo
plural efervescențelor