ECUMÉNIC, -Ă,ecumenici, -ce, adj. Învestit cu autoritate extinsă asupra întregii biserici creștine. – Din fr. œcumenique. (Sursa: DEX '98 )
ECUMÉNIC, -Ăadj. Investit cu autoritate ecleziastică pentru toate bisericile. [Cf. lat. oecumenicus, gr. oikoumenikos]. (Sursa: DN )
ECUMÉNIC, -Ăadj. cu caracter universal; investit cu autoritate ecleziastică pentru toate bisericile creștine. ♦ mișcare ~ă = mișcare religioasă care urmărește reuniunea tuturor bisericilor creștine într-una singură; ecumenism. (< fr. oecuménique, lat. oecumenicus, gr. oikumenike) (Sursa: MDN )
ecuménic adj. m., pl. ecuménici; f. sg. ecuménică, pl. ecuménice (Sursa: Ortografic )
ECUMÉNIC ~că (~ci, ~ce)rel. Care se extinde asupra întregii biserici creștine. /<lat. oecumenicus, ngr. oikoumenikos (Sursa: NODEX )
CONSILIUL ECUMENIC AL BISERICILOR, asociație creată în 1948 de către Bisericile creștine necatolice în scopul refacerii unității tuturor creștinilor pe calea acordurilor și dialogului teologic. V. ecumenism. (Sursa: DE )