Dex.Ro Mobile
ECONOMÁT, economate, s. n. (Ieșit din uz) Magazin de aprovizionare în cadrul unei întreprinderi și instituții, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de primă necesitate pentru salariați și pentru familiile lor. – Din fr. économat. (Sursa: DEX '98 )

ECONOMÁT s.n. (În trecut) Magazin care aproviziona salariații unor întreprinderi. [Pl. -te, -turi. / < fr. économat]. (Sursa: DN )

ECONOMÁT s. n. magazin care aprovizionează salariații unor întreprinderi. (< fr. économat) (Sursa: MDN )

economát s. n., pl. economáte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
economat (pl. economate)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular economat economatul
plural economate economatele
genitiv-dativ singular economat economatului
plural economate economatelor
vocativ singular
plural

economat (pl. economaturi)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular economat economatul
plural economaturi economaturile
genitiv-dativ singular economat economatului
plural economaturi economaturilor
vocativ singular
plural