Dex.Ro Mobile
ECLERÓR, eclerori, s. m. (Înv.) Soldat trimis înaintea unei unități sau unei armate ca să cerceteze poziția si mișcările inamicului; iscoadă – Din fr. éclaireur. (Sursa: DEX '98 )

ECLERÓR s.m. (Ieșit din uz) Cercetaș, soldat trimis înaintea unei unități sau a unei armate ca să cerceteze pozițiile și mișcările inamicului; iscoadă. [< fr. éclaireur]. (Sursa: DN )

eclerór s. m. (sil. -cle-), pl. ecleróri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
ecleror   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ecleror eclerorul
plural eclerori eclerorii
genitiv-dativ singular ecleror eclerorului
plural eclerori eclerorilor
vocativ singular
plural