DUPLICÁTA s.n. invar. Duplicatul unui act, al unei scrisori. [< lat.med. duplicata]. (Sursa: DN )
DUPLICÁTA s. n. inv. duplicatul unui act, al unei scrisori. (< lat. duplicata) (Sursa: MDN )
DUPLICÁT, duplicate, s. n. Al doilea exemplar al unui act, al unui document, eliberat de o autoritate; copie. – Din germ. Duplikat. (Sursa: DEX '98 )
DUPLICÁT ~e n. 1) v. A DUPLICA. 2) Exemplarul al doilea al unui document sau act. /<germ. Duplikat (Sursa: NODEX )
DUPLICÁT s.n. Al doilea exemplar dintr-un act; copie. [Var. duplicatum s.n. / cf. germ. Duplikat, lat. duplicatum]. (Sursa: DN )
DUPLICÁT s. n. al doilea exemplar al unui act; copie. (< germ. Duplikat) (Sursa: MDN )
DUPLICÁT s. copie. (Un ~ al diplomei.) (Sursa: Sinonime )
duplicát s. n. (sil. -pli-), pl. duplicáte (Sursa: Ortografic )
| duplicat adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | duplicat | duplicatul | duplicată | duplicata |
| plural | duplicați | duplicații | duplicate | duplicatele |
| genitiv-dativ | singular | duplicat | duplicatului | duplicate | duplicatei |
| plural | duplicați | duplicaților | duplicate | duplicatelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
duplicata invariabil
