DUODÉN, duodenuri s. n. Segmentul inițial al intestinului subțire. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénum, lat. duodenum [digitorum]. (Sursa: DEX '98 )
DUODÉN n. Prima parte a intestinului subțire de la stomac în jos. /<fr. duodénum, lat. duodenum (Sursa: NODEX )
DUODÉN s.n. (Anat.) Prima parte a intestinului subțire. [Pron. du-o-. / < fr. duodénum, cf. lat. duodenum]. (Sursa: DN )
DUODÉN1 s. n. prima parte a intestinului subțire, între pilor și jejun. (< fr. duodénum, lat. duodenum) (Sursa: MDN )
DUODEN2(O)- elem. „duoden”. (< fr. duodén/o/-, cf. lat. duodenum /digitorum/, de 12 /degete/) (Sursa: MDN )
duodén s. n. (sil. du-o-), pl. duodénuri (Sursa: Ortografic )
| duoden substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | duoden | duodenul |
| plural | duodenuri | duodenurile |
| genitiv-dativ | singular | duoden | duodenului |
| plural | duodenuri | duodenurilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
