Dex.Ro Mobile
DULÁP, (1, 3) dulapuri, s. n., (2) dulapi, s. m. 1. S. n. Mobilă de lemn sau de metal prevăzută cu rafturi, în care se păstrează rufe, haine, vase, cărți etc. 2. S. m. Scândură lată și groasă. 3. S. n. (Pop.) Scrânciob. – Din tc. dolap. (Sursa: DEX '98 )

DULÁP s. v. scândură. (Sursa: Sinonime )

DULÁP s. 1. v. șifonier. 2. v. scrânciob. (Sursa: Sinonime )

duláp, dulápuri, s.n. (reg.) 1. scrânciob. 2. roată pentru trasul borangicului. (Sursa: DAR )

duláp (-puri), s. n. – 1. Scîndură. – 2. Lucrare din scînduri. 3. Șifonier. – 4. Scrînciob din scînduri, care se rotește în jurul unui ax. – Mr. dulape, megl. dulap. Tc. (per.) dolab (Șeineanu, II, 164; Lokotsch 529), cf. ngr. ντουλάπι, alb. doljap, bg., sp. dolap. Cu primul sens se folosește pl. m. dulapi. – Der. dulăpaș, s. n. (scrin); dulăpar, s. m. (persoană care învîrtește scrînciobul). Mag. duláp provine mai curînd decît din rom. (Edelspacher 13), din sb. (Sursa: DER )

duláp (scândură) s. m., pl. dulápi (Sursa: Ortografic )

duláp (mobilă) s. n., pl. dulápuri (Sursa: Ortografic )

DULÁP ~uri n. Mobilă din lemn în care se păstrează diferite obiecte (haine, rufe, cărți, vase etc.). /<turc. dolap (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dulap (scândură; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulap dulapul
plural dulapi dulapii
genitiv-dativ singular dulap dulapului
plural dulapi dulapilor
vocativ singular
plural

dulap (mobilă; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dulap dulapul
plural dulapuri dulapurile
genitiv-dativ singular dulap dulapului
plural dulapuri dulapurilor
vocativ singular
plural