DUBITATÍV, -Ă,dubitativi, -e, adj. (Despre propoziții) Care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță, o posibilitate sau o bănuială. – Din fr. dubitatif, lat. dubitativus. (Sursa: DEX '98 )
DUBITATÍV, -Ăadj. Care exprimă o îndoială, un dubiu. ◊ Propoziție dubitativă (și s.f.) = propoziție care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță sau o bănuială. [Cf. lat. dubitativus, fr. dubitatif]. (Sursa: DN )
DUBITATÍV, -Ăadj. care exprimă o îndoială, un dubiu. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranță sau o bănuială cu privire la o acțiune. (< fr. dubitatif, lat. dubitativus) (Sursa: MDN )
dubitatív adj. m., pl. dubitatívi; f. sg. dubitatívă, pl. dubitatíve (Sursa: Ortografic )
DUBITATÍV ~ă (~i, ~e) Care exprimă o îndoială, o nehotărâre etc. /<fr. dubidatif, lat. dubitativus (Sursa: NODEX )
