dovlecel
Caută
DOVLECÉL,
dovlecei,
s. m. Varietate de dovleac cu fructele comestibile, lunguiețe, aproape cilindrice; bostănel
(Cucurbita pepo oblonga); p. restr.
fructul acestei plante. –
Dovleac
+ suf.
-el.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
DOVLECÉL
s.
(BOT.; Cucurbita pepo oblonga)
(pop.) bostănel. (
Sursa: Sinonime
)
Copy to clipboard
dovlecél
s. m. (sil.
-vle-
), pl.
dovlecéi
(
Sursa: Ortografic
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
dovlecel
substantiv masculin
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
dovlec
e
l
dovlec
e
lul
plural
dovlec
e
i
dovlec
e
ii
genitiv-dativ
singular
dovlec
e
l
dovlec
e
lului
plural
dovlec
e
i
dovlec
e
ilor
vocativ
singular
dovlec
e
lule
plural
dovlec
e
ilor
