Dex.Ro Mobile
DORMITÁ, dormitez, vb. I. Intranz. A dormi ușor și intermitent, a ațipi din când în când; a moțăi, a picoti. – Din lat. dormitare. (Sursa: DEX '98 )

DORMITÁ vb. I. intr. A moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. [< lat. dormitare]. (Sursa: DN )

DORMITÁ vb. intr. a moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. (< lat. dormitare) (Sursa: MDN )

DORMITÁ vb. v. ațipi. (Sursa: Sinonime )

dormitá (dormitéz, dormitát), vb. – A ațipi, a moțăi. – Megl. durmités. Lat. dormĭtāre (Pușcariu 545; REW 2752), cf. cat., sp., port. dormitar. Este cuvînt popular, cf. ALR, II, 104. (Sursa: DER )

dormitá vb., ind. prez. 1 sg. dormitéz, 3 sg. și pl. dormiteáză (Sursa: Ortografic )

A DORMITÁ ~éz intranz. A ațipi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a picoti; a picura; a somnola. /<lat. dormitare (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dormita   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dormita dormitare dormitat dormitând singular plural
dormitea dormitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dormitez (să) dormitez dormitam dormitai dormitasem
a II-a (tu) dormitezi (să) dormitezi dormitai dormitași dormitaseși
a III-a (el, ea) dormitea (să) dormiteze dormita dormită dormitase
plural I (noi) dormităm (să) dormităm dormitam dormitarăm dormitaserăm, dormitasem*
a II-a (voi) dormitați (să) dormitați dormitați dormitarăți dormitaserăți, dormitaseți*
a III-a (ei, ele) dormitea (să) dormiteze dormitau dormita dormitaseră
* Formă nerecomandată