Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

« Back
DOMNÉSC, -EÁSCĂ, domnești, adj. 1. Care aparține domnului (3), privitor la domn; care emană de la domn; care aparține curții domnului. ♦ Bogat, îmbelșugat; elegant. 2. (În sintagmele) Mere domnești = varietate de mere mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. Măr domnesc = soi de măr care produce asemenea mere. – Domn + suf. -esc. (Sursa: DEX '98 )

DOMNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru domni; de domn; voievodal. 2) Care este caracteristic pentru păturile privilegiate; boieresc. ◊ Măr ~ varietate de măr cu fructe mari, de culoare gălbuie-portocalie dungată cu roșu. /domn + surf. ~esc (Sursa: NODEX )

BUSUIOC-DOMNÉSC s. v. rezedă, rozetă. (Sursa: Sinonime )

CARTE DOMNÉASCĂ s. v. hrisov. (Sursa: Sinonime )

CĂMARĂ DOMNEÁSCĂ s. v. tezaur, vistierie. (Sursa: Sinonime )

CIUPERCĂ DOMNEÁSCĂ s. v. pitarcă. (Sursa: Sinonime )

DOMNÉSC adj. (IST.) voievodal, (înv.) gospod, stăpânesc, vlădicesc. (Palatul ~; sceptru ~.) (Sursa: Sinonime )

FLOARE-DOMNEÁSCĂ s. v. garoafă de munte, garoafă sălbatică, garofiță, surguci, toporaș, violetă, viorea. (Sursa: Sinonime )

LOCOTENENT DOMNÉSC s. v. regent. (Sursa: Sinonime )

LOCOTENENȚĂ DOMNEÁSCĂ s. v. căimăcămie. (Sursa: Sinonime )

PASĂRE-DOMNEÁSCĂ s. v. botroș, cinteză, sticlete. (Sursa: Sinonime )

SALCIE-DOMNEÁSCĂ s. v. răchițică. (Sursa: Sinonime )

domnésc adj. m., f. domneáscă; pl. m. și f. domnéști (Sursa: Ortografic )

floáre-domneáscă s. f., g.-d. art. flórii-domnéști; pl. flóri-domnéști (Sursa: Ortografic )

rug-domnésc s. m. (Sursa: Ortografic )

ACADEMIA DOMNEASCĂ DIN BUCUREȘTI, școală superioară (1694-1818), înființată de Constantin Brîncoveanu. Important centru de cultură greacă, cu sediul la Mănăstirea Sf. Sava, iar în ultimii ani la Schitu Măgureanu. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
domnesc   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular domnesc domnescul domnească domneasca
plural domnești domneștii domnești domneștile
genitiv-dativ singular domnesc domnescului domnești domneștii
plural domnești domneștilor domnești domneștilor
vocativ singular
plural

domni   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) domni domnire domnit domnind singular plural
domnește domniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) domnesc (să) domnesc domneam domnii domnisem
a II-a (tu) domnești (să) domnești domneai domniși domniseși
a III-a (el, ea) domnește (să) domnească domnea domni domnise
plural I (noi) domnim (să) domnim domneam domnirăm domniserăm, domnisem*
a II-a (voi) domniți (să) domniți domneați domnirăți domniserăți, domniseți*
a III-a (ei, ele) domnesc (să) domnească domneau domni domniseră
* Formă nerecomandată