DOMESTICÍT, -Ă, domesticiți, -te, adj. Îmblânzit. – V. domestici. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DOMESTICÍT adj. îmblânzit, (înv.) dumesnicit. (Animal sălbatic ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

DOMESTICÍ, domesticesc, vb. IV. Tranz. A obișnui un animal sălbatic să trăiască alături de oameni (spre a le aduce anumite foloase); a îmblânzi. ◊ Refl. Cerbul s-a domesticit. ♦ Tranz. și refl. Fig. A face să devină sau a deveni mai potolit, mai sociabil. – Din domestic. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A DOMESTICÍ ~ésc tranz. 1) (animale sălbatice) A face domestic; a îmblânzi. 2) A face să se domesticească. /Din domestic (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE DOMESTICÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre animale) A deveni domestic. 2) fig. (despre persoane) A deveni mai liniștit sau mai sociabil. /Din domestic (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

DOMESTICÍ vb. IV. tr., refl. A (se) face domestic; a (se) îmblânzi. [Cf. fr. domestiquer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DOMESTICÍ vb. tr., refl. a (se) face domestic; a (se) îmblânzi. (< fr. domestiquer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DOMESTICÍ vb. a îmblânzi, (înv.) a dumesnici, a supune. (A ~ un animal sălbatic.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

A domestici ≠ a sălbătici (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

domesticí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domesticésc, imperf. 3 sg. domesticeá; conj. prez. 3 sg. și pl. domesticeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard