DOJÁNĂ,dojeni, s. f. Observație cu caracter moralizator, făcută cuiva care a comis o greșeală (ușoară); mustrare, ceartă. – Din dojeni (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
DOJÁNĂ dojénif. Dezaprobare verbală adresată cuiva în semn de nemulțumire; reproș; bănuială; imputare; mustrare. /v. a dojeni (Sursa: NODEX )
DOJÁNĂ s. v. ceartă. (Sursa: Sinonime )
Dojană ≠ laudă (Sursa: Antonime )
dojánă s. f., g.-d. art. dojénii; pl. dojéni (Sursa: Ortografic )