DOGOÁRE s. f. Căldură arzătoare produsă de soare, de foc sau de un obiect foarte fierbinte; dogoreală. – Din dogori. (Sursa: DEX '98 )
DOGOÁRE f. Căldură puternică produsă de un obiect foarte fierbinte. [Sil. -goa-re] /v. a dogori (Sursa: NODEX )
DOGOÁRE s. 1. v. caniculă. 2. arșiță, dogoreală, fierbințeală, pară, văpaie. (~ focului.) (Sursa: Sinonime )
dogoáre s. f. (Sursa: Ortografic )
| dogoare substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | dogoare | dogoarea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | dogori | dogorii |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | dogoare, dogoareo |
| plural | — |
