Dex dobândire, dobandire, definiţie dobândire, dex.ro Mobile

DOBÂNDÍRE, dobândiri, s. f. Faptul de a dobândi. – V. dobândi. (Sursa: DEX '98 )

DOBÂNDÍRE s. 1. v. primire. 2. căpătare, câștigare, obținere. (~ unei faime binemeritate.) 3. v. repurtare. 4. v. câștigare. (Sursa: Sinonime )

dobândíre s. f., g.-d. art. dobândírii; pl. dobândíri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

dobândire substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	dobândire	dobândirea
nominativ-acuzativ	plural	dobândiri	dobândirile
genitiv-dativ	singular	dobândiri	dobândirii
genitiv-dativ	plural	dobândiri	dobândirilor
vocativ	singular	dobândire, dobândireo
vocativ	plural	dobândirilor