Dex divulga, divulga, definiţie divulga, dex.ro Mobile

A bate darabana = a divulga, a da în vileag un secret; a bate toba
A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat
A păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată
A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret
Dare pe față (sau în vileag) = divulgare, demascare

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A face ca o taină să fie cunoscută de cineva sau de multă lume; a da în vileag, a da pe față. ♦ Spec. A transmite secrete de stat unei persoane neîndreptățite să le cunoască. – Din fr. divulguer, lat. divulgare. (Sursa: DEX '98 )

DIVULGÁ vb. I. tr. A da în vileag, a trăda, a face cunoscut (un secret, ceva ce nu știe nimeni). [P.i. divúlg. / < fr. divulguer, it., lat. divulgare]. (Sursa: DN )

A DIVULGÁ divúlg tranz. (taine, secrete) A aduce la cunoștința generală; a destăinui; a dezvălui. /<fr. divulguer, lat. divulgare (Sursa: NODEX )

divulga verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) divulga	divulgare	divulgat	divulgând	singular	plural
		(a) divulga	divulgare	divulgat	divulgând	divulgă	divulgați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	divulg	(să) divulg	divulgam	divulgai	divulgasem
	a II-a (tu)	divulgi	(să) divulgi	divulgai	divulgași	divulgaseși
	a III-a (el, ea)	divulgă	(să) divulge	divulga	divulgă	divulgase
plural	I (noi)	divulgăm	(să) divulgăm	divulgam	divulgarăm	divulgaserăm, divulgasem*
	a II-a (voi)	divulgați	(să) divulgați	divulgați	divulgarăți	divulgaserăți, divulgaseți*
	a III-a (ei, ele)	divulgă	(să) divulge	divulgau	divulgară	divulgaseră

* Formă nerecomandată