DIVIZÁRE,divizări, s. f. Acțiunea de a (se) diviza și rezultatul ei. – V. diviza. (Sursa: DEX '98 )
DIVIZÁREs.f. Acțiunea de a (se) diviza și rezultatul ei; diviziune. [< diviza]. (Sursa: DN )
DIVIZÁRE s. 1. v. împărțire. 2. v. descompunere. 3. v. fisiune. (Sursa: Sinonime )
divizáre s. f., g.-d. art. divizării; pl. divizări (Sursa: Ortografic )
DIVIZÁ,divizez, vb. I. Tranz. și refl. 1. A (se) împărți în mai multe părți, grupuri etc. ♦ Tranz. (Spec.) A efectua o împărțire aritmetică. ♦ Tranz. (Spec.) A trasa diviziuni pe un instrument de măsură. 2. A face să nu se mai înțeleagă sau a nu se mai înțelege între ei; a (se) despărți, a (se) izola; a (se) dezbina. – Din fr. diviser. (Sursa: DEX '98 )
A DIVIZÁ ~éztranz. 1) A face să se divizeze. 2) mat. A supune operației aritmetice prin care se determină de câte ori un număr se cuprinde în altul; a împărți. 3) (instrumente de măsură) A prevedea cu diviziuni. /<fr. diviser (Sursa: NODEX )
A SE DIVIZÁpers. 3 se ~eázăintranz. 1) (despre obiecte integrale) A se desface în două sau mai multe părți; a se împărți; a se divide. 2) (despre mai multe persoane) A înceta de a se mai înțelege. /<fr. diviser (Sursa: NODEX )
DIVIZÁvb. I.1.tr. A împărți, a divide. ♦ (Mat.) A face o împărțire; a împărți. 2.tr., refl. A (se) despărți în grupuri. ♦ A (se) dezbina. [< dr. diviser]. (Sursa: DN )
DIVIZÁvb. I. tr., regl. a (se) divide; (p. ext.) a (se) despărți, a (se) dezbina. II. tr. 1. (mat.) a face o împărțire; a împărți. 2. a trasa diviziuni pe un instrument de măsură. (< fr. diviser) (Sursa: MDN )
DIVIZÁ vb. 1. v. împărți. 2. a fragmenta, a împărți, a segmenta. (A ~ o frază în propoziții.)3. v. fisiona. (Sursa: Sinonime )
divizá vb., ind. prez. 1 sg. divizéz, 3 sg. și pl. divizeáză (Sursa: Ortografic )
DIVIZÁRE (‹ diviza) s. f. Acțiunea, faptul de a diviza. ♦ Modalitate de reorganizare a persoanelor juridice. D. poate fi totală, când persoana juridică astfel reorganizată își încetează existența, întregul ei patrimoniu fiind transmis la două sau mai multe alte persoane juridice existențe sau care iau astfel ființă; d. este parțială, când din patrimoniul unei persoane juridice (care nu-și încetează existența) se desprinde o parte ce se transmite, cu titlu universal, uneia sau mai multor alte persoane juridice existente sau care iau astfel ființă. (Sursa: DE )