Dex.Ro Mobile
DISTRÓFIC, -Ă, distrofici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține distrofiei, privitor la distrofie. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de distrofie. – Din fr. dystrophique. (Sursa: DEX '98 )

DISTRÓFIC, -Ă adj., s.m. și f. (op. eutrofic) (Suferind) de distrofie. [< fr. dystrophique]. (Sursa: DN )

DISTRÓFIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de distrofie. (< fr. dystrophique) (Sursa: MDN )

distrófic adj. m., s. m., pl. distrófici; f. sg. distrófică, pl. distrófice (Sursa: Ortografic )

DISTRÓFIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de distrofie; propriu distrofiei. 3) și substantival Care suferă de distrofie; bolnav de distrofie. /<fr. dystrophique (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
distrofic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular distrofic distroficul distrofică distrofica
plural distrofici distroficii distrofice distroficele
genitiv-dativ singular distrofic distroficului distrofice distroficei
plural distrofici distroficilor distrofice distroficelor
vocativ singular
plural