DISTRACTÍV, -Ă, distractivi, -e, adj. Care distrează (1); plăcut, amuzant. – Din distracție (după atracție – atractiv). (Sursa: DEX '98 )
DISTRACTÍV, -Ă adj. Plăcut, amuzant. [< distracție + -iv]. (Sursa: DN )
DISTRACTÍV, -Ă adj. care distrează; plăcut, amuzant. (< distracț/ie/ + -iv) (Sursa: MDN )
DISTRACTÍV adj. v. agreabil. (Sursa: Sinonime )
Distractiv ≠ plicticos, plictisitor (Sursa: Antonime )
distractív adj. m., pl. distractívi; f. sg. distractívă, pl. distractíve (Sursa: Ortografic )
DISTRACTÍV ~ă (~i, ~e) Care distrează. Joc~. /Din distracție (Sursa: NODEX )
| distractiv adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | distractiv | distractivul | distractivă | distractiva |
| plural | distractivi | distractivii | distractive | distractivele |
| genitiv-dativ | singular | distractiv | distractivului | distractive | distractivei |
| plural | distractivi | distractivilor | distractive | distractivelor |
| vocativ | singular | distractivule | distractivo |
| plural | distractivilor | distractivelor |
