Dex.Ro Mobile
DISTONÍE, distonii, s. f. Dereglare funcțională a sistemului nervos vegetativ. – Din fr. dystonie. (Sursa: DEX '98 )

DISTONÍE s.f. (Med.) Anomalie în funcționarea organismului sau a vreunui organ. [Gen. -iei. / < fr. dystonie, cf. gr. dys – dificil, tonos – tonus]. (Sursa: DN )

DISTONÍE s. f. dereglare a tonicității țesuturilor sau a tonusului nervos. (< fr. dystonie) (Sursa: MDN )

distoníe s. f., art. distonía, g.-d. art. distoníei; pl. distoníi, art. distoníile (Sursa: Ortografic )

DISTONÍE ~i f. med. Stare patologică constând în dereglarea funcțională a sistemului nervos vegetativ. [Art. distonia; G.-D. distoniei; Sil. -ni-e] /<fr. distonie (Sursa: NODEX )

DISTONÍE (‹ fr. {i}; {s} dis- + gr. tonos „vigoare”) s. f. Dereglare a tonusului funcțional al sistemului nervos vegetativ, manifestată fie prin simpaticotonie, fie prin vagotonie, fie prin existența amândorura (amfotonie). (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
distonie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular distonie distonia
plural distonii distoniile
genitiv-dativ singular distonii distoniei
plural distonii distoniilor
vocativ singular distonie, distonio
plural distoniilor