DISIMULATÓR, -OÁRE, disimulatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care disimulează. – Din fr. dissimulateur. (Sursa: DEX '98 )
DISIMULATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Om) ascuns, prefăcut, nesincer. [< fr. dissimulateur]. (Sursa: DN )
DISIMULATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care disimulează. (< fr. dissimulateur) (Sursa: MDN )
disimulatór s. m., adj. m., pl. disimulatóri, f. sg. și pl. disimulatoáre (Sursa: Ortografic )
| disimulator adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | disimulator | disimulatorul | disimulatoare | disimulatoarea |
| plural | disimulatori | disimulatorii | disimulatoare | disimulatoarele |
| genitiv-dativ | singular | disimulator | disimulatorului | disimulatoare | disimulatoarei |
| plural | disimulatori | disimulatorilor | disimulatoare | disimulatoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
