Dex.Ro Mobile
DISIMULÁT, -Ă, disimulați, -te, adj. Care ascunde (sub un aspect înșelător) adevărata înfățișare a lucrurilor, a situației etc. ♦ (Despre oameni și firea lor) Închis, ascuns; fals, ipocrit. – V. disimula. (Sursa: DEX '98 )

DISIMULÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) ascuns, prefăcut, nesincer. (< disimula) (Sursa: MDN )

DISIMULÁT adj. (fig.) camuflat, deghizat, mascat. (Adevăr ~.) (Sursa: Sinonime )

DISIMULÁ, disimulez, vb. I. Tranz. A ascunde adevărata față a unui lucru, a unei situații etc. (dându-i o aparență înșelătoare); a camufla, a masca. – Din fr. dissimuler, lat. dissimulare. (Sursa: DEX '98 )

A DISIMULÁ ~éz tranz. A prezenta într-o formă aparentă, ascunzând adevărul; a camufla; a masca. /<fr. dissimuler, lat. dissimulare (Sursa: NODEX )

DISIMULÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DISIMULA. 2) (despre persoane) Care are o fire ascunsă; puțin comunicativ. /v. a disimula (Sursa: NODEX )

DISIMULÁ vb. I. tr. A ascunde, a masca adevărata față a lucrurilor; a se preface. [< fr. dissimuler, it., lat. dissimulare]. (Sursa: DN )

DISIMULÁ vb. tr. a-și ascunde adevăratele gânduri, sentimente etc., dându-le aparențe înșelătoare; a masca, a camufla. ◊ (fig.) a deghiza. (< fr. dissimuler, lat. dissimulare) (Sursa: MDN )

DISIMULÁ vb. v. ascunde. (Sursa: Sinonime )

disimulá vb., ind. prez. 1 sg. disimuléz, 3 sg. și pl. disimuleáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
disimula   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) disimula disimulare disimulat disimulând singular plural
disimulea disimulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) disimulez (să) disimulez disimulam disimulai disimulasem
a II-a (tu) disimulezi (să) disimulezi disimulai disimulași disimulaseși
a III-a (el, ea) disimulea (să) disimuleze disimula disimulă disimulase
plural I (noi) disimulăm (să) disimulăm disimulam disimularăm disimulaserăm, disimulasem*
a II-a (voi) disimulați (să) disimulați disimulați disimularăți disimulaserăți, disimulaseți*
a III-a (ei, ele) disimulea (să) disimuleze disimulau disimula disimulaseră
* Formă nerecomandată

disimulat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular disimulat disimulatul disimula disimulata
plural disimulați disimulații disimulate disimulatele
genitiv-dativ singular disimulat disimulatului disimulate disimulatei
plural disimulați disimulaților disimulate disimulatelor
vocativ singular
plural