DISGRAFÍE s. f. (Med.) Perturbare patologică a scrisului, care se deformează devenind neciteț. – Din fr. dysgraphie. (Sursa: DEX '98 )
DISGRAFÍE s.f. Tulburare a scrisului. [Gen. -iei. / < fr. dysgraphie, cf. gr. dys – dificil, graphein – a scrie]. (Sursa: DN )
DISGRAFÍE s. f. 1. tulburare patologică a scrisului, deformat, ilizibil. 2. (med.) viciu de conformație a unui organ. (< fr. dysgraphie) (Sursa: MDN )
disgrafíe s. f. (sil. mf. dis-), g.-d. art. disgrafíei (Sursa: Ortografic )
| disgrafie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | disgrafie | disgrafia |
| plural | disgrafii | disgrafiile |
| genitiv-dativ | singular | disgrafii | disgrafiei |
| plural | disgrafii | disgrafiilor |
| vocativ | singular | disgrafie, disgrafio |
| plural | disgrafiilor |
