DISEMINÁ, diseminez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia (în toate părțile), a (se) risipi. – Din diseminare (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )
DISEMINÁ vb. I. tr. A răspândi, a împrăștia încoace și încolo, a risipi. [P.i. -nez. / < fr. disséminer, lat. disseminare]. (Sursa: DN )
DISEMINÁ vb. tr. a răspândi, a împrăștia. (< fr. disséminer, lat. disseminare) (Sursa: MDN )
DISEMINÁ vb. v. împrăștia, propaga, răspândi. (Sursa: Sinonime )
diseminá vb., ind. prez. 1 sg. diseminéz, 3 sg. și pl. disemineáză (Sursa: Ortografic )
disemina verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
(a) disemina | diseminare | diseminat | diseminând | singular | plural |
diseminează | diseminați |
|
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
singular | I (eu) | diseminez | (să) diseminez | diseminam | diseminai | diseminasem |
a II-a (tu) | diseminezi | (să) diseminezi | diseminai | diseminași | diseminaseși |
a III-a (el, ea) | diseminează | (să) disemineze | disemina | disemină | diseminase |
plural | I (noi) | diseminăm | (să) diseminăm | diseminam | diseminarăm | diseminaserăm, diseminasem* |
a II-a (voi) | diseminați | (să) diseminați | diseminați | diseminarăți | diseminaserăți, diseminaseți* |
a III-a (ei, ele) | diseminează | (să) disemineze | diseminau | diseminară | diseminaseră |
* Formă nerecomandată