Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

« Back
DISCIPLINÁ, disciplinez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) obișnui cu spiritul de disciplină, de ordine. – Din fr. discipliner. (Sursa: DEX '98 )
A DISCIPLINÁ ~éz tranz. A face să se disciplineze. /<fr. discipliner (Sursa: NODEX )
A SE DISCIPLINÁ mă ~éz intranz. Ase obișnui cu disciplina; a căpăta spirit de disciplină. /<fr. discipliner (Sursa: NODEX )
DISCIPLINÁ vb. I. tr., refl. A (se) obișnui cu disciplina, cu ordinea. [Cf. fr. discipliner, it. disciplinare, lat. disciplinari]. (Sursa: DN )
DISCIPLINÁ vb. tr., refl. a (se) obișnui cu disciplina, cu ordinea. (< fr. discipliner, lat. disciplinari) (Sursa: MDN )
discipliná vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. disciplinéz, 3 sg. și pl. disciplineáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
disciplina   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) disciplina disciplinare disciplinat disciplinând singular plural
disciplinează disciplinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) disciplinez (să) disciplinez disciplinam disciplinai disciplinasem
a II-a (tu) disciplinezi (să) disciplinezi disciplinai disciplinași disciplinaseși
a III-a (el, ea) disciplinează (să) disciplineze disciplina disciplină disciplinase
plural I (noi) disciplinăm (să) disciplinăm disciplinam disciplinarăm disciplinaserăm, disciplinasem*
a II-a (voi) disciplinați (să) disciplinați disciplinați disciplinarăți disciplinaserăți, disciplinaseți*
a III-a (ei, ele) disciplinează (să) disciplineze disciplinau disciplinară disciplinaseră
* Formă nerecomandată

disciplină   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular disciplină disciplina
plural discipline disciplinele
genitiv-dativ singular discipline disciplinei
plural discipline disciplinelor
vocativ singular disciplină, disciplino
plural disciplinelor

m.dex.ro © 2009-2024 | Expresii | Confidențialitate | Desktop