DIPLOPÍE, diplopii, s. f. Tulburare a vederii care constă în perceperea dublă a imaginii unui obiect. – Din fr. diplopie. (Sursa: DEX '98 )
DIPLOPÍE f. med. Stare patologică, care constă în vederea dublă a obiectelor. /<fr. diplopie (Sursa: NODEX )
DIPLOPÍE s.f. Vedere dublă, cauzată de paralizia mușchilor ochilor. [Gen. -iei. / < fr. diplopie, cf. gr. diploos – dublu, opsis – vedere]. (Sursa: DN )
DIPLOPÍE s. f. vedere dublă, cauzată de divergența axei ochilor sau de paralizia mușchilor acestora. (< fr. diplopie) (Sursa: MDN )
diplopíe s. f. (sil. mf. dipl-), art. diplopía, g.-d. art. diplopíei; pl. diplopíi, art. diplopíile (Sursa: Ortografic )
| diplopie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | diplopie | diplopia |
| plural | diplopii | diplopiile |
| genitiv-dativ | singular | diplopii | diplopiei |
| plural | diplopii | diplopiilor |
| vocativ | singular | diplopie, diplopio |
| plural | diplopiilor |