DIÓDĂ,diode, s. f. Element al unui circuit electric cu doi electrozi, care are o rezistență mică față de un sens de trecere a curentului electric și foarte mare față de sensul opus; tub electronic care are doi electrozi (dintre care unul emite electroni). ◊ Diodă tunel = diodă de construcție specială folosită ca amplificator și generator de oscilații. Diodă stabilizatoare de tensiune = diodă folosită ca element de referință în stabilizatoarele de tensiune și de curent. Diodă (electro)luminescentă = diodă cu proprietatea de a emite lumină atunci când este polarizată direct; led. [Pr.: di-o-] – Din fr. diode. (Sursa: DEX '98 )
DIÓDĂs.f. Tub electronic format din doi electrozi, dintre care unul este incandescent în timpul funcționării. [< fr. diode, cf. gr. di – cu doi + (electr)od]. (Sursa: DN )
DIÓDĂs. f. tub electronic cu doi electrozi, redresor de curent. (< fr. diode) (Sursa: MDN )
diódă (element al unui circuit electronic) s. f. (sil. di-o-), g.-d. art. diódei; pl. dióde (Sursa: Ortografic )
DIÓDĂ ~ef. Tub electronic cu doi electrozi, folosit în radiotehnică, energetică, electronică etc. [Sil. di-o-] /<fr. diode (Sursa: NODEX )