DINAMOMÉTRU, dinamometre, s. n. Instrument pentru măsurarea forțelor. – Din fr. dynamomètre. (Sursa: DEX '98 )
DINAMOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea forțelor; ergometru. [< fr. dynamomètre, cf. gr. dynamis – forță, metron – măsură]. (Sursa: DN )
DINAMOMÉTRU s. n. instrument folosit în dinamometrie. (< fr. dynamomètre) (Sursa: MDN )
dinamométru s. n. (sil. -tru), art. dinamométrul; pl. dinamométre (Sursa: Ortografic )
DINAMOMÉTRU ~e n. Instrument pentru măsurarea intensității forțelor. /<fr. dynamometre (Sursa: NODEX )
| dinamometru substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | dinamometru | dinamometrul |
| plural | dinamometre | dinamometrele |
| genitiv-dativ | singular | dinamometru | dinamometrului |
| plural | dinamometre | dinamometrelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
