DICTATÓR,dictatori, s. m. 1. (În Roma antică) Conducător al armatei cu puteri politice nelimitate, ales de senat, în vreme de război, de răscoale etc., pe o perioadă de șase luni. 2. Conducător de stat care dispune de puteri politice nelimitate. ♦ Fig. Persoană care are o conduită autoritară, care caută să-și impună cu orice preț voința. – Din fr. dictateur, lat. dictator. (Sursa: DEX '98 )
DICTATÓRs.m.1. Magistrat suprem în vechea Romă, ales de senat pe termen de șase luni și învestit cu putere absolută în vreme de război. 2. Conducător de stat cu puteri discreționare. ♦ (Fig.) Om cu purtări autoritare. [Acc. și dictátor. / < lat. dictator, cf. fr. dictateur]. (Sursa: DN )
DICTATÓRs. m. 1. (în Roma antică) magistrat suprem, ales de senat pe termen de șase luni și investit cu putere absolută în vreme de război. 2. conducător de stat cu puteri discreționare. ◊ (fig.) om cu purtări autoritare. (< fr. dictateur, lat. dictator) (Sursa: MDN )
dictatór s. m., pl. dictatóri (Sursa: Ortografic )
DICTATÓR ~im. 1) Suveran care guvernează în mod absolut și autoritar; despot; potentat; tiran. 2) fig. Persoană care exercită o activitate tiranică; tiran; satrap; despot. 3) (în Imperiul Roman) Conducător de armată ales de senat și învestit cu puteri nelimitate pentru un anumit timp (în cazuri excepționale). /<fr. dictateur, lat. dictator (Sursa: NODEX )
