DICTAFÓN,dictafoane, s. n. Magnetofon utilizat la înregistrarea automată a comunicărilor vorbite, de obicei în scopul dactilografierii lor ulterioare. – Din fr. dictaphone. (Sursa: DEX '98 )
DICTAFÓNs.n. (Tehn.) Aparat care înregistrează vorbirea pentru a se putea dactilografia ulterior textul. [Pl. -oane. / < fr. dictaphone]. (Sursa: DN )
DICTAFÓNs. n. aparat de înregistrat vorbirea spre a fi transcrisă ulterior (pentru dactilografiere). (< fr. dictaphone) (Sursa: MDN )
dictafón s. n., pl. dictafoáne (Sursa: Ortografic )
DICTAFÓN ~oánen. Aparat pentru înregistrarea și reproducerea automată a vorbirii. /<fr. dictaphone (Sursa: NODEX )