- Valurile tinereții = inconsecvența, dibuirile inerente vârstei tinere
DIBUÍRE, dibuiri, s. f. Acțiunea de a dibui și rezultatul ei; dibuială. – V. dibui. (Sursa: DEX '98 )
DIBUÍRE s. v. bâjbâială. (Sursa: Sinonime )
DIBUÍRE s. v. tatonare. (Sursa: Sinonime )
dibuíre s. f., g.-d. art. dibuírii; pl. dibuíri (Sursa: Ortografic )
| dibuire substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | dibuire | dibuirea |
| plural | dibuiri | dibuirile |
| genitiv-dativ | singular | dibuiri | dibuirii |
| plural | dibuiri | dibuirilor |
| vocativ | singular | dibuire, dibuireo |
| plural | dibuirilor |
