DIATÉZĂ1, diateze, s. f. Categorie gramaticală verbală care exprimă raportul dintre subiect și acțiunea verbului. [Pr.: di-a-] – Din fr. diathèse. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ2, diateze, s. f. Predispoziția unei persoane de a contracta anumite boli. [Pr.: di-a-] – Din fr. diathèse. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ1 s.f. Categorie gramaticală verbală care arată raportul dintre acțiune și cel care o săvârșește. [Cf. lat., gr. diathesis]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ2 s.f. Predispoziție a organismului la anumite boli. [< fr. diathèse, cf. gr. diathesis – dispoziție]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ1 s. f. categorie gramaticală verbală care exprimă raportul dintre subiect și acțiunea verbului. (< fr. diathèse, germ. Diathese) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ2 s. f. predispoziție a unei persoane pentru anumite boli. (< fr. diathèse) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

diatéză (categorie gramaticală, predispoziție pentru anumite boli) s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diatézei; pl. diatéze (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ1 ~e f. lingv. Categorie gramaticală verbală care exprimă raportul dintre subiect și acțiune. [Sil. di-a-] /<fr. diathese (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

DIATÉZĂ2 ~e f. med. Predispoziție a organismului pentru anumite boli. [Sil. di-a-] /<fr. diathese (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard