DEZVIRGINÁRE s. f. Faptul de a dezvirgina; deflorare. – V. dezvirgina. (Sursa: DEX '98 )
DEZVIRGINÁRE s. deflorare, deflorație, (pop.) desfeciorire, desfetire. (Sursa: Sinonime )
dezvirgináre s. f., g.-d. art. dezvirginării (Sursa: Ortografic )
DEZVIRGINÁ, dezvirginez, vb. I. Tranz. A face ca o fată să-și piardă virginitatea; a deflora. – Dez- + virgin. (Sursa: DEX '98 )
A DEZVIRGINÁ ~éz tranz. A face să-și piardă virginitatea; a deflora. /dez- + virgin (Sursa: NODEX )
DEZVIRGINÁ vb. a deflora, (pop.) a desfeciori, a desfeti, (prin nord-estul Olt.) a schilodi, (înv.) a strica. (Sursa: Sinonime )
dezvirginá vb., ind. prez. 1 sg. dezvirginéz, 3 sg. și pl. dezvirgineáză (Sursa: Ortografic )