Dex dezolat, dezolat, definiţie dezolat, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

Vezi 1 expresii

DEZOLÁT, -Ă, dezolați, -te, adj. Cu o stare sufletească apăsătoare, dureroasă; adânc întristat, foarte mâhnit. – V. dezola. Cf. fr. désolé. (Sursa: DEX '98 )

DEZOLÁ, dezolez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întrista, a mâhni profund; a deprima. – Din fr. désoler. (Sursa: DEX '98 )

A DEZOLÁ ~éz tranz. 1) A mâhni profund. 2) A aduce în stare de dezolare; a deprima. /<fr. désoler (Sursa: NODEX )

DEZOLÁ vb. I. tr. A mâhni, a îndurera, a întrista mult. [< fr. désoler, it., lat. desolare]. (Sursa: DN )

DEZOLÁ vb. tr. a mâhni adânc, a îndurera, a întrista, a deprima. (< fr. désoler, lat. desolare) (Sursa: MDN )

dezolá vb., ind. prez. 1 sg. dezoléz, 3 sg. și pl. dezoleáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

dezola verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) dezola	dezolare	dezolat	dezolând	singular	plural
		(a) dezola	dezolare	dezolat	dezolând	dezolează	dezolați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	dezolez	(să) dezolez	dezolam	dezolai	dezolasem
	a II-a (tu)	dezolezi	(să) dezolezi	dezolai	dezolași	dezolaseși
	a III-a (el, ea)	dezolează	(să) dezoleze	dezola	dezolă	dezolase
plural	I (noi)	dezolăm	(să) dezolăm	dezolam	dezolarăm	dezolaserăm, dezolasem*
	a II-a (voi)	dezolați	(să) dezolați	dezolați	dezolarăți	dezolaserăți, dezolaseți*
	a III-a (ei, ele)	dezolează	(să) dezoleze	dezolau	dezolară	dezolaseră

* Formă nerecomandată

dezolat adjectiv		masculin		feminin
dezolat adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	dezolat	dezolatul	dezolată	dezolata
nominativ-acuzativ	plural	dezolați	dezolații	dezolate	dezolatele
genitiv-dativ	singular	dezolat	dezolatului	dezolate	dezolatei
genitiv-dativ	plural	dezolați	dezolaților	dezolate	dezolatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—