DEZIRÁBIL, -Ă, dezirabili, -e, adj. (Franțuzism) Care corespunde dorinței, care stârnește dorință. – Din fr. désirable. (Sursa: DEX '98 )
DEZIRÁBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Care merită să fie dorit; de dorit. [< fr. désirable]. (Sursa: DN )
DEZIRÁBIL, -Ă adj. care corespunde dorinței, care stârnește dorință. (< fr. désirable) (Sursa: MDN )
dezirábil adj. m., pl. dezirábili; f. sg. dezirábilă, pl. dezirábile (Sursa: Ortografic )
DEZIRÁBIL ~ă (~i, ~e) Care merită să fie dorit; care provoacă dorință. /<fr. desirable (Sursa: NODEX )
| dezirabil adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | dezirabil | dezirabilul | dezirabilă | dezirabila |
| plural | dezirabili | dezirabilii | dezirabile | dezirabilele |
| genitiv-dativ | singular | dezirabil | dezirabilului | dezirabile | dezirabilei |
| plural | dezirabili | dezirabililor | dezirabile | dezirabilelor |
| vocativ | singular | dezirabilule | dezirabilo |
| plural | dezirabililor | dezirabilelor |
