DEZIDERÁT, deziderate, s. n. Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple, să se realizeze; cerință, dorință. – Din lat. desideratum. (Sursa: DEX '98 )
DEZIDERÁT s. n. ceea ce e de dorit să se realizeze. ◊ dorință (formulată oficial), doleanță. (< germ. Desiderat, lat. desideratum) (Sursa: MDN )
DEZIDERÁT s. v. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, vrere. (Sursa: Sinonime )
DEZIDERÁT s. 1. v. cerință. 2. v. dorință. (Sursa: Sinonime )
deziderát s. n., pl. dezideráte (Sursa: Ortografic )
DEZIDERÁT ~e n. 1) Ceea ce este dorit; dorință. 2) Cerință exprimată în mod oficial; doleanță. /<lat. desideratum (Sursa: NODEX )
| deziderat substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | deziderat | dezideratul |
| plural | deziderate | dezideratele |
| genitiv-dativ | singular | deziderat | dezideratului |
| plural | deziderate | dezideratelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
