DEZBRĂCÁT, -Ă, dezbrăcați, -te, adj. Cu hainele scoase de pe el, fără haine; gol. ♦ (Adesea substantivat) Sărac, lipsit de mijloace materiale. – V. dezbrăca. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
DEZBRĂCÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu are nici o haină pe el; complet fără îmbrăcăminte; gol; nud; neîmbrăcat. 3) și substantival rar Care este lipsit de mijloace de trai; sărac. /v. a dezbrăca (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
DEZBRĂCÁT adj. despuiat, dezgolit, gol, neîmbră-cat, nud, (reg.) pieligos, (Transilv. și Mold.) târgit. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
Dezbrăcat ≠ îmbrăcat (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
dezbrăca verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) dezbrăca dezbrăca re dezbrăca t dezbrăcâ nd singular plural dezbra că dezbrăca ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) dezbra c (să) dezbra c dezbrăca m dezbrăca i dezbrăca sem a II-a (tu) dezbra ci (să) dezbra ci dezbrăca i dezbrăca și dezbrăca seși a III-a (el, ea) dezbra că (să) dezbra ce dezbrăca dezbrăcă dezbrăca se plural I (noi) dezbrăcă m (să) dezbracă m dezbrăca m dezbrăca răm dezbrăca serăm, dezbrăca sem* a II-a (voi) dezbrăca ți (să) dezbraca ți dezbrăca ți dezbrăca răți dezbrăca serăți, dezbrăca seți* a III-a (ei, ele) dezbra că (să) dezbra ce dezbrăca u dezbrăca ră dezbrăca seră
* Formă nerecomandată
dezbrăcat adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular dezbrăca t dezbrăca tul dezbrăca tă dezbrăca ta plural dezbrăca ți dezbrăca ții dezbrăca te dezbrăca tele genitiv-dativ singular dezbrăca t dezbrăca tului dezbrăca te dezbrăca tei plural dezbrăca ți dezbrăca ților dezbrăca te dezbrăca telor vocativ singular — — plural — —
