Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

DEZAPROBÁRE, dezaprobări, s. f. Acțiunea de a dezaproba; (concr.) cuvinte, act scris etc. prin care se dezaprobă ceva. – V. dezaproba. (Sursa: DEX '98 )

DEZAPROBÁRE s.f. Acțiunea de a dezaproba; blamare, înfierare. [< dezaproba]. (Sursa: DN )

DEZAPROBÁRE s. blam, blamare, condamnare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare, (livr.) dezavuare, reprehensiune, (rar) reprobațiune, sancționare, (pop.) osândire, (înv.) prihană, (fig.) veștejire. (~ faptei necugetate a cuiva.) (Sursa: Sinonime )

Dezaprobare ≠ acceptare, aprobare, consimțire, încuviințare (Sursa: Antonime )

dezaprobáre s. f. (sil. -pro-; mf. dez-), g.-d. art. dezaprobării; pl. dezaprobări (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
dezaprobare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezaprobare dezaprobarea
plural dezaprobări dezaprobările
genitiv-dativ singular dezaprobări dezaprobării
plural dezaprobări dezaprobărilor
vocativ singular dezaprobare, dezaprobareo
plural dezaprobărilor