DEZACORDÁ,dezacordéz, vb. I. Refl. (Despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde consonanța tonurilor (prin slăbirea coardelor); a se discorda. – Din fr. désaccorder. (Sursa: DEX '98 )
A DEZACORDÁ ~éz 1. tranz. (instrumente muzicale cu coarde) A face să se dezacordeze; a discorda. 2. intranz. A fi în dezacord; a discorda; a distona. /<fr. désaccorder (Sursa: NODEX )
A SE DEZACORDÁpers. 3se dezacórdăintranz. (despre instrumente muzicale cu coarde) A-și pierde acordul; a se discorda. /<fr. désaccorder (Sursa: NODEX )
DEZACORDÁvb. I. tr., refl. A (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. [Cf. fr. désaccorder]. (Sursa: DN )
DEZACORDÁvb. tr., refl. a (se) strica acordul unui instrument muzical cu coarde. (< fr. désaccorder) (Sursa: MDN )
DEZACORDÁ vb. a se discorda. (Un instrument care s-a ~.) (Sursa: Sinonime )
A dezacorda ≠ a acorda, a struni (Sursa: Antonime )
dezacordá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezacordéz, 3 sg. și pl. dezacordeáză (Sursa: Ortografic )