DEVANSÁRE, devansări, s. f. Faptul de a devansa. – V. devansa. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DEVANSÁRE s.f. Acțiunea de a devansa și rezultatul ei; devans. [< devansa]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DEVANSÁRE s. 1. v. depășire. 2. v. grăbire. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

devansáre s. f., g.-d. art. devansării; pl. devansări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

DEVANSÁ, devansez, vb. I. Tranz. 1. A întrece pe cineva, a o lua cuiva înainte; a depăși. 2. A săvârși sau a face să se petreacă ceva mai devreme decât era normal sau prevăzut; a grăbi (o acțiune, un fapt). – Din fr. devancer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A DEVANSÁ ~éz tranz. 1) A lăsa în urmă; a întrece; a depăși. 2) A face să se devanseze. /<fr. devancer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE DEVANSÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se produce înainte de timpul prevăzut sau cel normal. /<fr. devancer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

DEVANSÁ vb. I. tr. 1. A întrece, a depăși. 2. (Rar) A grăbi (desfășurarea, săvârșirea unui fapt etc.). [< fr. devancer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DEVANSÁ vb. tr. 1. a întrece, a depăși. 2. a grăbi desfășurarea, săvârșirea unui fapt etc. (< fr. dévancer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DEVANSÁ vb. 1. v. depăși. 2. v. grăbi. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

devansá vb., ind. prez. 1 sg. devanséz, 3 sg. și pl. devanseáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard