Dex.Ro Mobile
DETERMINÍSM s. n. Teorie, concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități prin interacțiuni necesare și repetitive. – Din fr. déterminisme. (Sursa: DEX '98 )

DETERMINÍSM n. filoz. Teorie filozofică conform căreia fenomenele universului se află în interdependență (și sunt determinate de legități naturale). /<fr. déterminisme (Sursa: NODEX )

DETERMINÍSM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme]. (Sursa: DN )

DETERMINÍSM s. n. teorie, concepție și metodă potrivit căreia toate fenomenele și procesele naturii, societății și gândirii sunt determinate de anumite condiții și cauze, guvernate de legi obiective. (< fr. déterminisme) (Sursa: MDN )

determinísm s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
determinism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular determinism determinismul
plural
genitiv-dativ singular determinism determinismului
plural
vocativ singular
plural