Dex destrămare, destramare, definiţie destrămare, dex.ro Mobile

DESTRĂMÁRE, destrămări, s. f. Acțiunea de a (se) destrăma și rezultatul ei. – V. destrăma. (Sursa: DEX '98 )

DESTRĂMÁRE s. 1. deșirare. (~ unei țesături.) 2. (rar) dezlânare. (~ unui pulover de lână.) (Sursa: Sinonime )

DESTRĂMÁRE s. v. dezmembrare. (Sursa: Sinonime )

destrămáre s. f., g.-d. art. destrămării; pl. destrămări (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

destrămare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	destrămare	destrămarea
nominativ-acuzativ	plural	destrămări	destrămările
genitiv-dativ	singular	destrămări	destrămării
genitiv-dativ	plural	destrămări	destrămărilor
vocativ	singular	destrămare, destrămareo
vocativ	plural	destrămărilor