Dex.Ro Mobile
Vezi 3 expresii

DESTÍN, destine, s. n. 1. Soartă, viitor. 2. Forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște în mod fatal și irevocabil tot ce se petrece în viața omului; fatalitate. – Din fr. destin. (Sursa: DEX '98 )

DESTÍN s.n. Soartă, viitor. ♦ Forță sau voință supranaturală despre care misticii cred că hotărăște tot ceea ce se petrece în viață; fatalitate. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. destin, it. destino]. (Sursa: DN )

DESTÍN s. n. 1. forță supranaturală care ar hotărî dinainte tot ceea ce se petrece în viața omului; 2. soartă, viitor; fatalitate. (< fr. destin) (Sursa: MDN )

DESTÍN s. v. soartă. (Sursa: Sinonime )

destín s.n., pl. destíne (Sursa: Ortografic )

DESTÍN ~e n. 1) Forță supranaturală care determină în mod irevocabil cursul evenimentelor; fatalitate; ursită; soartă. 2) Ansamblu de evenimente consecutive care au loc independent de voința unui om și care compun viața lui. /<fr. destin (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
destin (pl. destine)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular destin destinul
plural destine destinele
genitiv-dativ singular destin destinului
plural destine destinelor
vocativ singular
plural

destin (pl. destinuri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular destin destinul
plural destinuri destinurile
genitiv-dativ singular destin destinului
plural destinuri destinurilor
vocativ singular
plural