Dex.Ro Mobile
DESFĂȚÁ, desfắț, vb. I. Tranz. 1. A scoate fețele sau învelitorile de pânză de pe perne sau de pe plăpumi. 2. (Reg.) A deschide, a întinde la vedere; a expune. – Des1- + [în]făța. (Sursa: DEX '98 )
desfățá vb., ind. prez. 1 sg. desfăț, 2 sg. desféți, 3 sg. și pl. desfáță; conj. prez. 3 sg. și pl. desféțe (Sursa: Ortografic )
A DESFĂȚÁ desfăț tranz. (perne, plapume) A dezbrăca de fețe (murdare). /des- + a [în]făța (Sursa: NODEX )
A desfăța ≠ a înfăța (Sursa: Antonime )
Declinări/Conjugări
desfăța   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) desfăța desfățare desfățat desfățând singular plural
desfață desfățați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desfăț (să) desfăț desfățam desfățai desfățasem
a II-a (tu) desfeți (să) desfeți desfățai desfățași desfățaseși
a III-a (el, ea) desfață (să) desfețe desfăța desfăță desfățase
plural I (noi) desfățăm (să) desfățăm desfățam desfățarăm desfățaserăm, desfățasem*
a II-a (voi) desfățați (să) desfățați desfățați desfățarăți desfățaserăți, desfățaseți*
a III-a (ei, ele) desfață (să) desfețe desfățau desfățară desfățaseră
* Formă nerecomandată

m.dex.ro © 2009-2025 | Expresii | Confidențialitate | Desktop

Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române