DESERVÍ1, deservesc, vb. IV. Tranz. A face cuiva un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a nu servi cum trebuie. – Din fr. desservir. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DESERVÍ2, deservesc, vb. IV. Tranz. 1. A presta un serviciu în folos public, a servi o colectivitate. 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini. – Din fr. desservir, lat. deservire. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

DESERVÍ vb. IV tr. I. A face cuiva un rău serviciu, a vătăma. II. 1. A servi cu zel; a fi de folos, a folosi. 2. A supraveghea, a îngriji, a servi o mașină sau un agregat în timp ce funcționează. [P.i. -vesc. / < fr. desservir, cf. lat. deservire]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

DESERVÍ1 vb. tr. a face cuiva un rău serviciu, a prejudicia. (< fr. desservir) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DESERVÍ2 vb. tr. 1. a presta un serviciu în folos public; a servi, a fi de folos. 2. a supraveghea, a îngriji o mașină, un agregat în timp ce funcționează. (< fr. desservir, lat. deservire) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

DESERVÍ vb. a servi. (Liftul ~ întregul bloc.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

deserví (a face un rău serviciu, a acționa în dauna cuiva, a presta un serviciu) vb. → servi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A DESERVÍ1 ~ésc tranz. (persoane) A face să suporte un serviciu rău; a prejudicia. /<fr. desservir (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A DESERVÍ2 ~ésc tranz. 1) (persoane, colectivități) A servi cu mult zel. 2) (mașini, agregate) A supraveghea în timpul funcționării. /<fr. desservir, lat. deservire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard