DESCĂZÚT, descăzuturi, s. n. Primul termen al unei scăderi, numărul din care se scade alt număr. – De4 + scăzut. (Sursa: DEX '98 )
DESCĂZÚT s. (MAT.) (înv.) minuend, substras. (~ul unei împărțiri.) (Sursa: Sinonime )
descăzút s. n. (sil. mf. -scă-), pl. descăzúturi (Sursa: Ortografic )
DESCĂZÚT ~uri n. mat. Primul termen al unei operații de scădere din care se scade un al doilea termen numit scă-zător. /de + scăzut (Sursa: NODEX )
| descăzut substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | descăzut | descăzutul |
| plural | descăzuturi | descăzuturile |
| genitiv-dativ | singular | descăzut | descăzutului |
| plural | descăzuturi | descăzuturilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
